PROVERBE

 

PROVERBE

1]La toate cu economie,la invatatura fara nici o economie   2]Doctorul c-o buruiana cea mai mare boala o scoate afara[se zice pt cei ce cu o mica bagatela intampina cel mai mare rau] 3]De unde sare iepurele[adica de unde nu gandesti,nu nadajduiesti d-acolo te pomenesti cu o nevoie,cu o isprava,cu o bravura si celelalte] 4]Mai bine un iepure si-n mana,decat mii si sute prin cranguri si-n paduri[adica mai bine putin si-n mana noastra,decat mult si-n mana straina] 5]Pana a nu rade de cel ce schiopateaza, baga de seama bine,daca tu umbli cu mult mai bine[ne invata sa nu radem de cei ce graiesc,cand noi mai rau decat aceea gresim]

PROVERBE

1]Inima fricoasa,pururea ticaloasa

2]Inima cere ceea ce ei iiplace,iar nu ceea ce ei cinste ii face

3]Inima curata cam rar se gaseste

4]Cand mananca si bea omul, nu-i mahni sufletul lui,ca masa cere veselie.

5]Spune-mi cu cine vetuiesti ca sa-ti ghicesc ce fel de om esti.Fereste-te de cel fara de omenire,ca cu mult mai rai decat cele mai crude fiare
 

proverbe

                                                        1]Doarme butie[adica foarte greu]

                                                        2]Doi pepeni la mana nu se pot tinea[adica doua slujbe unul nu le poate cauta]

                                                        3]Doi ochi vad mai bine decat unul[adica doi ingrijitori]

                                                        4]Doi pe unul lesne-face ca nici unul[arata puterea celor multi]

                                                        5]Doua capatani intr-o caciula[adica cei ce au tot un gand,tot  o parere]
 

PROVERBE

                                          1]Taler cu doua fete[arata naravul fatarnicului,ce se schimba,cand p-o fata,cand pe alta]

                                          2]Taci tu,sa vorbesc eu[se zice pt cei obraznici si pt muieri,cand nu lasa pe barbatii lor sa vorbeasca,aratand ca mai bine stiu ele sa vorbeasca]

                                           3]Cine n-ar vrea sa fieBan?[adica toti ravnesc la mai mari lucruri,la mai mari slujbe]

                                             4]Cine se-nvata la groapa se dezvata[adica naravurile cele rele,ce de mici copii le invatam,pana la sfarsit nu le pierdem]

                                            5]Cine doarme pe pamant n-are frica sa caza,cand se intoarce[adica cel sarac,cand i se intampla vreo  nenorocire,n-are ce mai scapa]
 

IN VIS

In vis vazui un om gatit,mic de statura,

Mergea cu pasi  de-o schioapa pe labe raschirate;

Purta o haina noua si albituri curate,

Ci rasarea-n lumina mojica lui faptura

In fond era nemernic,meschin,-o starpitura,

Pe dinafara,insa-cu multa demnitate;

Razbunator si tantos,trantea cuvinte late,

Cu ifos fara margini vorbind despre bravura

,,Stii cine este?Vino si-l vezi! zambind imi spune

Cu viclenie zeul stand inaintea mea,

Si magica-i oglinda sub ochii mei o pune

Vad un altar si-n fata-i stetea piticul famen,

Cu draga mea alaturi;rostira ambii-,,DA,,!

Si mii de draci strigara razand cu hohot,,AMEN,,

                            =HEINE=
 

Pe-o dimineata

                                                               Pe-o dimineata stralucita

                                                             Trec prin gradina trist...auz

                                                             Cum florile soptesc,suspina...

                                                             Eu insa ratacesc ursuz.

                                                            Se uita-n calea mea duioase,

                                                            Soptesc incet,suspina-ncet;

                                                          -IMPACA-TE cu sora noastra,

                                                           O,palid si-ntristat poet!

                                                                     =HEINE=

                                                         

DASCALITA

 Dăscăliţa

Când, tremurându-şi jalea şi sfiala,
Un cânt pribeag îmbrăţişează firea,
Şi-un trandafir crescut în umbră moare,
Şi soare nu-i să-i plângă risipirea,
Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,
A vremii noastre dreaptă muceniţă,
Copil blajin, cuminte prea devreme,
Sfielnică, bălaie dăscăliţă.

Ca strălucirea ochilor tăi limpezi,
Poveste nu-i mai jalnic povestită,
Tu eşti din leagăn soră cu sfiala,
Pe buza ta n-a tremurat ispită.
Cununa ta de zile şi de visuri
Au împletit-o rele ursitoare,
Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă,
Şi mână nu-i atâtea ştiutoare.

Moşnegi, ceteţi ai cărţilor din strană,
Din graiul tău culeg învăţătură,
E scrisă parcă-n zâmbetele tale
Seninătatea slovei din scriptură.
În barba lor, căruntă ca amurgul,
Ei strâng prinosul lacrimilor sfinte,
Căci văd aievea întrupat ceaslovul
În vorba ta domoală şi cuminte.

La tine vin nevestele să-şi plângă
Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,
Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,
În alte ţări când le trimiţi oftatul...
Şi fete vin, să le-nfloreşti altiţa,
La pragul tău e plină ulicioara,
Şi fetele îşi şopotesc în taină:
"Ce mâini frumoase are domnişoara!"

...Aşa, grijind copiii altor mame,
Te stingi zâmbind în calea ta, fecioară,
Iar căpătâiul somnului tău vitreg
De-un vis deşert zadarnic se-nfioară.
Tu parc-auzi cum picură la geamuri
Un ciripit de pui de rândunică
Şi-un gând răzleţ îţi înfierbântă tâmpla,
Cu tine-adoarme-o dulce, sfântă frică.

Sfios, amurgul toamnei mohorâte
Îşi mişcă-ncet podoaba lui bolnavă,
Ca din cădelniţi fumul de tămâie,
Prelung se zbate frunza din dumbravă.
Tu stai în prag, şi din frăgar o frunză
La sânul tău s-a coborât să moară,
Iar vântul spune crengilor plecate
Povestea ta, frumoasă domnişoară...

                  =OCTAVIAN GOGA=