sah

 

SAH

SAHUL CA JOC SE POATE IMPARTI IN 5 ETAPE DISTINTE: 1)COPILARIA SAHULUI INTRE 1450-1749          2)PERIOADA ROMANTICA:1750-1865 3)MARILE CAUTARI INTRE 1866-1920 4)SAHUL MODERN INTRE 1921-1947 5)EXPLOZIA SAHISTA PERIOADA CUPRINSA INTRE 1948-1982. BINENTELES CA FIECARE PERIOADA A AVUT CAMPIONII EI. IN CONTINUARE VOI INCERCA SA ARAT  MARII JUCATORI DE SAH PE ACESTE ETAPE DISTINCTE. VOI INCEPE CU PERIOADA CUNOSCUTA CA COPILARIA SAHULUI(1450-1749). DIN ACEASTA PERIOADA PUTEM AMINTI PE: RUY LOPEZ FIIND CONSIDERAT UN CAMPION MONDIAL NEOFICIAL PANA IN ANUL1575 CAND ESTE INVINS DE ITALIANUL LEONARDO DA CUTRO(LA MADRID) TOT AICI MAI PUTEM AMINTI PE GIOACHINO GRECO,PAOLO BOI. VOI INCERCA SA   SCRIU CATE CEVA DESPRE CEI MAI IMPORTANTI DINTRE EI SI VOM VEDEA SI CATEVA PARTIDE JUCATE. RUI LOPEZ(LOPEZ DE SEGURA RUY) ESTE NASCUT LA MIJLOCUL SECOLULUI XVI-LEA.DE PROFESIE ERA PREOT. ERA UN JUCATOR PUTERNIC FIIND CONSIDERAT PRIMUL CAMPION MONDIAL(NEOFICIAL) DE SAH DUPA VICTORIA SA ASUPRA  ITALIANULUI DA CUTRO DIN ANUL 1559. DEVINE CELEBRU PRIN OPERA SA-LIBRO DE LA INVENCION LIBERAL CARE ESTE TIPARITA IN ANUL 1561 LA ALCALA.  ACEST MANUAL(FIINDCA IL PUTEM NUMI ASA) CUPRINDE(SI ANALIZEAZA) DESCHIDERI CARE SE JOACA SI IN ZILELE NOASTRE CA: APARAREA PHILIDOR APARAREA SCANDINAVA PARTIDA ITALIANA PARTIDA SPANIOLA APARAREA RUSA ESTE INVINS IN ANUL1575 DE LEONARDO SI PAOLO BOI SI SE RETRAGE CA JUCATOR  DEDICANDU-SE TEORIEI SAHISTE PENTRU MERITELE SALE IN SAH ESTE INOBILAT DE REGELE FILIP AL  DOILEA PRIMIND DARURI SI ONORURI

Cavalerul

 A fost odinioara un cavaler tacut,

Cu ochii melancolici,obrajii de zapada

Taraganat si subred,pustiu si abatut,

El hoinarea pe uliti,dat visurilor prada

Era asa de teapan,stangaci,dus in extaz!

La geamuri flori si fete radeau de el cu haz,

Cand,sovaind in umblet,se poticnea,sarmanul!

Ades,pierdut in umbra,stetea-ntr-un coltisor,

Fugind de ochii lumii,in casa-i solitara,

Si bratele-amandoua el le-ntindea cu dor,

Ci nu scotea o soapta in linistea de seara

La miezul noptii insa crestea un freamat lin

Si-un cantec sau descantec bizar,ca din senin,

Si cineva la usa usor de tot ii bate...

Iubita-i intra,-iat-o alunecand usor

Intr-un vesmant de spuma de valuri zgomotoase,

Aprinsa si-nflorita ca un aprins bujor;

Stralucitor e valu-i usor ca de matase,

Blond chipul ei rasare din buclele-aurii,

Surad albastri ochii scanteietori de vii-

I brate unul altui se lasa ei sa cada...

In brate unul pe-altul ei dornic se cuprind;

Stangaciul de-adineauri nici nu se mai cunoaste;

Renvie visatorul; obrajii reci s-aprind;

Din ce in ce mai teafar el simte ca renaste

Ea insa,ea-l rasfata zambind alintator,

Cu viclesug se-ntoarce incet si-ncetisor

L-acopere cu valul cel alb,de diamante...

Intr-un palat feeric,cu ziduri de clestar,

Se vede cavalerul,orbit de-asa splendoare;

Uimit se uita dansul si se mai uita iar,

Tot aruncand in preajma-i priviri nencrezatoare

Dar nimfa-l tine totusi imbratisat cu drag,

El-mire,ea-mireasa,si-n jurul lor,sirag,

Din titera tin hangul si canta mandre zane...

Din titera tin hangul si canta rapitor,

Si,stand sa-nceapa dantulmridica-n tact piciorul...

Tresare cavalerul,innebunit de-amor,

Mai patimas isi strange la piept acum odorul,

Atunci, fara de veste,luminile dispar,

Si iarasi cavalerul tacut si solitar,

Se pomeneste-n trist-a poetuluibchilie...

                 =HEINE= 

PROVERBE

1]Numai c-o floare,ghirlanda nu se face[adica cu putin nu ne putem lmpodobi]

2]Nu fura,nu jefuieste,numai goleste[adica ia cam de fata,fara nicibo sfiala]

3]Nu-l lasa sa moara,ca sa te omoare[se zice pt cei ce se arata vrajmasi cumpliti catre facatorii lor de bine]

4]Numai o randunea nu ne aduce primavara[adica numai cu o fapta buna,nu te arati om mare]

5]Numai un caine scurt de coada?[adica multi si multe lucruri se aseamana una cu alta]
 

Se-ntorc iar zilele noroase

 

Se-ntorc iar zilele noroase,

Cu negurile somnoroase,

Si-amurgurile timpurii-

Vin diminetile urate

Si noptile posomorate

Si lungi si negre,si pustii

Copacii,despuiati si jilavi

Si tristi ca cersetorii schilavi,

Gem biciuiti de vant si ploi-

Podoaba lor de-odinioara

O zdreanta putreda-i ce zboara

SI-i tavalita in noroi...

Veni-vor zilele senine,

Vor rade florile-n gradine

Sub arcul cerului senin...

Veni-vor toate iar,stiu bine...

Ci eu,cu toamna care vine,

M-as duce,ca sa nu mai vin...

               =St.O.Iosif=

Cantecul lui SAIDJAH

 Eu nu stiu unde am sa mor,

Vazui marea cea mare la tarmul marii,

Cand tatal meu m-a dus acolo

Sa facem sare

De voi muri pe mare

Si de m-or asvarli in apa-adanca,

Veni-vor chitii lacomi

Vor inota in preajma-mi si vor intreba;

Care din ei sa-nghita lesul

Ce cade catre fund?

Eu nu voi auzi

Eu nu stiu unde am sa mor,

Vazui arzand casuta lui Pa ansu,

El insusi puse foc

Si-a fost iesit din minti

De voi muri pe flacari,

Cadea-vor barne-aprinse

Pe lesul meu, 

Si-afara vor fi tipete grozave

    De oameni cari arunca apa

Ca sa omoare focul

Eu nu voi auzi

Eu nu stiu unde am sa mor,

Vazui cazand pecmicul Si-unah din pom,-

El culegea un rod al pomului

Sa-l duca maicei sale.

De voi cadea din marul cel inalt,

Zacea-voi mort langa tulpina lui,

Ca Si-unah,

Dar mama nu va plange,ea e moarta,

Ci altii vor striga cu glasul aspru-

,,Uitati-va,Saidjah e mort!

Eu nu voi auzi

Eu nu stiu unde am sa mor

Vazui mort pePa-lisus,

El s-a fost stins de batranete,

Albite-i erau pletele

De voi muri batran,cu plete albe,

Veni-vor bocitoarele

In jurul meu;

Mi vor boci ca bocitoarele]Pe Pa-Iisus,si toti nepotii,

Si ei, vor plange cu amar

Eu nu voi auzi

Eu nu stiu unde am sa mor,

Vazui atatia morti in satul meu-

I-a-nvesmantat in haine albe

Si-apoi i-au coborat in groapa.

De voi muri acasa si m-or ingropa

La capul satului, spre rasarit,pe deal,

Acolo unde iarba creste-nalta,

Adinda va veni,si haina-i de matase

Incet,incet de tot,o sa atinga

In treacat iarba-nalta...

Si eu voi auzi

PROVERBE

 1]Cand te afli la adunare,de vezi ca se intampla vreo galceava mare sau vreo desfranare,incet,incet fugi,te trage,ca sa nu te molesesti sau sa te galcevesti

2]Ti-ai gasit floarea,sa-i iei mirosul[se zice pt cele ce nu se potrivesc]

3]Dragostea cu prietesug intre caine si pisica nici cum s-a pomenit,aici cu mare juramant[adica intre vrajmasi]

4]De frate,frate,dar branza-i pe bani[se zice cand nici fratelui nostru nu-i dam ceva fara interes]

5]Dupa cantec se cunoaste pasarea cea mai dulce[adica dupa daruri se cunosc oamenii si cantaretul dupa cantare]

PROVERBE

 1]Da masalaua pe un poponet[adica da mai bun si ia mai prost

2]Ti-ai dat in pietic, ca tiganul[adica ai iesit din randuiala,n-ai pazit buna oranduiala]

3]Mai bine un caine viu,decat un leu mort[adica ce e de fata,decat nadejdea cea mai mare]

4]Ridica dobitocul,cand il vezi cazut,fie macar si pe puf cazut[ne invata sa ajutam celor ce patimesc]

5]Trage ata cat sa nu se rupa[adica sa nu aduci pe om la deznadejde]

PAINEA CEA DE TOATE ZILELE

-Mi-e foame,draga mama-nu e paine?

Mi-e foame,si sa stii ca am sa mor!

Mai rabda,puiul mamii,pana maine,

Ca maine iese plugul la ogor

Mi-e foame,draga mama-nu e paine?

De-amar de vreme tot m- ai amanat...

-Mai rabda, puiul mamii,pana mane,

Ca mane vom iesi la semanat...

-Mi-e foame,draga mama; nu e paine?

Nu-ti este teama,oare, c,oi muri?

-Mai rabda,puiul mamii,pana mane,

Ca graiul pana maini va rasari...

-Mi-e foame,draga mama; nu e paine?

Vezi,inima mea bate tot mai rar...

Mai rabda,puiul mamii,pana mane,

Ca graul nostru este la morar

Mi-e foame, draga mama,nu e paine?

Ah tare mi-este teama c-o sa mor...

- Mai rabda,puiul mamii,pana maine...

Ca maine scoatem panea din cuptor...

Dar cand crescu mirosul  painii coapte,

Odorul mamii,galben ca un spic,

I-si inchinase fruntea peste noapte,

Si de atunci n-a mai cerut nimic.

 

PROFETUL

-Tu,mama, zici ca visurile noastre

Ni le trimite Atoatestiutorul,

Ca visu-i o fereastra fermecata

Prin care ne surade viitorul.

Visai si eu un vis,iubita mama,

Un vis frumos...Ml-l lamuresti tu mie?

Visai azi noapte ca-mi crescuse aripi,

Si am zburat cu ele-n vesnicie!

-Copile,tu, lumina viete-i mele!

Luceafar bland al sufletului meu!

Fii vesel,vesel, ca-ti fagaduieste

Indelungate zile,Dumnezeu

Crescu baiatul-mare si puternic

Din pieptul tanar izbucni deodata

Salbateca vapaie-a tineretii

Ce-n inima-i gemuse-ncatusata

El prinde harfa si izbeste-n strune,

Dus in extazul sfant al inspirarii

Simtirea lui-maret vultur-pluteste

In lumea larga pe-aripa cantarii

Semeata pan la portile tariei

Al cantecului glas inaripat,

Depinde stelele din cer sa-ncununeze

Cu raze fruntea lui de inspirat

Dar e venin a cantecului miere

Cu fiecare cantec smuls din strune

El pierde-o floare din cununa vietii

Si intr-o zi din viata lui apune...

Se schimba-n iad simtirea-i arzatoare,

Se mistuie,dat flacarilor prada

Un singur ram din arborele vietii,

Si cea din urma frunza sta sa cada

Acolo zace-acum,pe patul mortii

Copilul suferintii...Biata mama,

Nebuna de durere,plange-n hohot...

El, ca prin vis, aude cum blesteama

-Nu mi-l rapi din brate,moarte hada,

Nu-mi stange,moarte steaua vietii mele!

Ah,visul ii menise multe zile...

Ori visele,atunci, ne mint siele?!

-Nu minte,mama,visul,niciodata

La groapa numai lutul mi-l petreci,

Dar numele poetului traieste,

Si va trai mereu-IN VECI DE VECI...

                   =PETOFI=

 

PROVERBE

 1]N-are ochi de cumatra[adica nu-si iubeste rudele]

2]Negutatoria luiNastratin Hogea ce cumpara cate doua oua d-o para si vinde cate noua[se zice pt cei ce vand mai ieftin decat cum cumpara,adica in paguba]

3]Multi sant chemati,dar putini alesi[adica putini cei vrednici]]

4]La targ mai mult,decat la aur,pofteste magarul[Se zice pt cei prosti,ce cele mai proaste le plac,dupa firea lor]

5]Lada la mine si cheia la tine[se zice pt cei ce se socotesc ca sant siguri fara nici o paza si pt cei ce-si dau puterea lor in mana altora]

PROVERBE

 

1]Unde vezi ca multi poruncesc,acolo oranduielile cu totul lipsesc

2]Cine sadeste vie din rodul ei mananca[adica fiecare din munca sa]

3]Cine te inveseleste acela te si dezveleste]

4]Cine fuge de la moara se intoarce fara malai[adica cine fuge din slujba ramane fara nici un folos]

5]Ne-a ouat gaina in caciula[Se zice cand ne vine bine piste bine]

PROVERBE

1]Cel in putere,cand iarta, atunci viteaz s-arata.Pururea viteaz sa te arati

2]Pe vrajmas curand sa-l ierti,ca prieten curand sa-l vezi

3]Mai bine sa ierti pe cel vinovat,decat sa pedepsesti pe cel nevinovat

4]Departe de cel ce te ocaraste,ca singur el pe el atunci se ocaraste

5]Omul curat si drept crede pe oricine,socotind pe toti curati ca insusi pe sine

 

CAT DE FRUMOASA ESTI

                                       Nu sunt al tau. Al nimanuia nu-s.

Cocorii mei de mult de tot s-au dus.
Eu priveghez stravechiul cer senin
Ce-asteapta nori - el stie ca ei vin.

Asa-i ca nu-s de nici o folosinta?
Ah! ce-am iubit. Cu cîta suferinta!
Un diavol mai ma-mpinge spre prapastii -
Tot n-am scapat de marginea napastii?

Frumoasa ca-n cîntari la Solomon
Ori la vr-un David, roaba chiar de suferi, 
Esti, scumpo, trandafir, din Ierichon, 
Un fir de lotus esti pe-un lac de nuferi.

Iubeste-ma. Ori nici nu ma iubi.
Zic si eu doar: "To be or not to be!"
Dar lînga tine vorba n-are rost, 
As vrea sa fiu ori nici sa nu fi fost.

            =GRIGORE VIERU=

PLANURI DE PRISOS

Toata calea catre casa

Intr-un gand am petrecut-o

Ce s-aduc eu mamei scumpe

Ce de mult n-am mai vazut-o

Cand cu drag ea va deschide

Bratele,eu ce sa-i zic?

Ce ales cuvant acelei

Ce ma leganase mic?

Si-mi venira sumedenii

De ganduri frumoase-n minte!

Vremea parca se oprise...

Carul doar fugea-nainte...

Si-am intrat in casa mica...

Si-mi zbura in brate mama;

Mut...ii atarnam de buze...

Cum de vreji atarna poama

        =PETOFI=

 

PROVERBE

 

PROVERBE

1]La toate cu economie,la invatatura fara nici o economie   2]Doctorul c-o buruiana cea mai mare boala o scoate afara[se zice pt cei ce cu o mica bagatela intampina cel mai mare rau] 3]De unde sare iepurele[adica de unde nu gandesti,nu nadajduiesti d-acolo te pomenesti cu o nevoie,cu o isprava,cu o bravura si celelalte] 4]Mai bine un iepure si-n mana,decat mii si sute prin cranguri si-n paduri[adica mai bine putin si-n mana noastra,decat mult si-n mana straina] 5]Pana a nu rade de cel ce schiopateaza, baga de seama bine,daca tu umbli cu mult mai bine[ne invata sa nu radem de cei ce graiesc,cand noi mai rau decat aceea gresim]

PROVERBE

1]Inima fricoasa,pururea ticaloasa

2]Inima cere ceea ce ei iiplace,iar nu ceea ce ei cinste ii face

3]Inima curata cam rar se gaseste

4]Cand mananca si bea omul, nu-i mahni sufletul lui,ca masa cere veselie.

5]Spune-mi cu cine vetuiesti ca sa-ti ghicesc ce fel de om esti.Fereste-te de cel fara de omenire,ca cu mult mai rai decat cele mai crude fiare
 

proverbe

                                                        1]Doarme butie[adica foarte greu]

                                                        2]Doi pepeni la mana nu se pot tinea[adica doua slujbe unul nu le poate cauta]

                                                        3]Doi ochi vad mai bine decat unul[adica doi ingrijitori]

                                                        4]Doi pe unul lesne-face ca nici unul[arata puterea celor multi]

                                                        5]Doua capatani intr-o caciula[adica cei ce au tot un gand,tot  o parere]
 

PROVERBE

                                          1]Taler cu doua fete[arata naravul fatarnicului,ce se schimba,cand p-o fata,cand pe alta]

                                          2]Taci tu,sa vorbesc eu[se zice pt cei obraznici si pt muieri,cand nu lasa pe barbatii lor sa vorbeasca,aratand ca mai bine stiu ele sa vorbeasca]

                                           3]Cine n-ar vrea sa fieBan?[adica toti ravnesc la mai mari lucruri,la mai mari slujbe]

                                             4]Cine se-nvata la groapa se dezvata[adica naravurile cele rele,ce de mici copii le invatam,pana la sfarsit nu le pierdem]

                                            5]Cine doarme pe pamant n-are frica sa caza,cand se intoarce[adica cel sarac,cand i se intampla vreo  nenorocire,n-are ce mai scapa]
 

IN VIS

In vis vazui un om gatit,mic de statura,

Mergea cu pasi  de-o schioapa pe labe raschirate;

Purta o haina noua si albituri curate,

Ci rasarea-n lumina mojica lui faptura

In fond era nemernic,meschin,-o starpitura,

Pe dinafara,insa-cu multa demnitate;

Razbunator si tantos,trantea cuvinte late,

Cu ifos fara margini vorbind despre bravura

,,Stii cine este?Vino si-l vezi! zambind imi spune

Cu viclenie zeul stand inaintea mea,

Si magica-i oglinda sub ochii mei o pune

Vad un altar si-n fata-i stetea piticul famen,

Cu draga mea alaturi;rostira ambii-,,DA,,!

Si mii de draci strigara razand cu hohot,,AMEN,,

                            =HEINE=
 

Pe-o dimineata

                                                               Pe-o dimineata stralucita

                                                             Trec prin gradina trist...auz

                                                             Cum florile soptesc,suspina...

                                                             Eu insa ratacesc ursuz.

                                                            Se uita-n calea mea duioase,

                                                            Soptesc incet,suspina-ncet;

                                                          -IMPACA-TE cu sora noastra,

                                                           O,palid si-ntristat poet!

                                                                     =HEINE=

                                                         

DASCALITA

 Dăscăliţa

Când, tremurându-şi jalea şi sfiala,
Un cânt pribeag îmbrăţişează firea,
Şi-un trandafir crescut în umbră moare,
Şi soare nu-i să-i plângă risipirea,
Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare,
A vremii noastre dreaptă muceniţă,
Copil blajin, cuminte prea devreme,
Sfielnică, bălaie dăscăliţă.

Ca strălucirea ochilor tăi limpezi,
Poveste nu-i mai jalnic povestită,
Tu eşti din leagăn soră cu sfiala,
Pe buza ta n-a tremurat ispită.
Cununa ta de zile şi de visuri
Au împletit-o rele ursitoare,
Ca fruntea ta nu-i frunte de zăpadă,
Şi mână nu-i atâtea ştiutoare.

Moşnegi, ceteţi ai cărţilor din strană,
Din graiul tău culeg învăţătură,
E scrisă parcă-n zâmbetele tale
Seninătatea slovei din scriptură.
În barba lor, căruntă ca amurgul,
Ei strâng prinosul lacrimilor sfinte,
Căci văd aievea întrupat ceaslovul
În vorba ta domoală şi cuminte.

La tine vin nevestele să-şi plângă
Feciorii duşi în slujbă la-mpăratul,
Şi tu ascunzi o lacrimă-ntre slove,
În alte ţări când le trimiţi oftatul...
Şi fete vin, să le-nfloreşti altiţa,
La pragul tău e plină ulicioara,
Şi fetele îşi şopotesc în taină:
"Ce mâini frumoase are domnişoara!"

...Aşa, grijind copiii altor mame,
Te stingi zâmbind în calea ta, fecioară,
Iar căpătâiul somnului tău vitreg
De-un vis deşert zadarnic se-nfioară.
Tu parc-auzi cum picură la geamuri
Un ciripit de pui de rândunică
Şi-un gând răzleţ îţi înfierbântă tâmpla,
Cu tine-adoarme-o dulce, sfântă frică.

Sfios, amurgul toamnei mohorâte
Îşi mişcă-ncet podoaba lui bolnavă,
Ca din cădelniţi fumul de tămâie,
Prelung se zbate frunza din dumbravă.
Tu stai în prag, şi din frăgar o frunză
La sânul tău s-a coborât să moară,
Iar vântul spune crengilor plecate
Povestea ta, frumoasă domnişoară...

                  =OCTAVIAN GOGA=

PROVERBE

                           1]Mai bine sa intrebi,decat sa te ratacesti[adica ce nu stii,decat sa gresesti]

                           2]Mai bine barna din ochiul tau s-o scoti,decat gunoiul din ochiul fratelui tau[adica,mai bine ale tale greseli mari sa le indreptezi,decat cele mici ale celorlalti]

                           3]Nici un cutit tamp la varf,nici cu doua ascutituri[adica nici de tot moale,nici de tot prea iute sa te arati]

                           4]NU LA GLAS CI LA DULCEATA GLASULUI[adica nu la vorba,ci la ceea ce iese din vorba sa bagam in seama]

5]Nu turbura fantana,ce te-a indestulat[adica nu supara pe cel ce ti-a facut bine]

PPROVERBE

1]Cine sapa groapa altuia intai el cade intr-insa[adica cine gandeste si se sileste la raul altuia intai el pate acel rau]

2]Cine sare cam sus indate cade jos[adica cine va  sa se inalte indata aluneca]

3]Cine doarme cu undita in mana,fuge pestele din  mana[adica cine nu privegheaza,pierde ceea ce are]

4]Cine doarme,nu e foame[adica cel orb la minte nu simte]

5]Si tantarul este mic,dar rau pe taur l-a ranit,cand in nas l-a sarutat[se zice pt. cei mici,aratand ca si ei cat de mici,rau pot supara pe cei mari]
 

BELSAZAR

 E noapte-ntunecata si ceasul etarziu;

In BABILON domneste tacere si pustiu

Sus numai in palatul regesc e chef nespus-

Cohorta lui BELSAZAR benchetuieste sus

In sala triumfala ferestrele lucesc,

Sta regele in fructe la la praznicul regesc

Sclipesc in juru-i sclavii si sorb din cupe vinul

Inflacarat ca focul si rosu ca rubinul

Ciocnesc din cupe sclavii cu urlete de bestii

BELSAZAR afla farmec petrecerii acestii.

Ci iata-l ca s-aprinde salbaticit la fata,

Caci vinul vechi sporeste pornirea-i indrazneata.

Pornirea-i mi-l orbeste si-i razvrateste firea-

El spune vorbe grele,cartind dumnezeirea,

Si bleastema napraznic in prada oarbei furii-

Urlau in hohot sclavii cand el scrasnea in injurii

Semetul rege striga,semetul rege tipa,-

Un servitor alearga si iar se-ntoarce-pripa,

Purtand pe cap o tava cu multe-odoare sfinte

Din templul luiIEHOVA furate mai inainte

Nelegiuitul rege o cupa sfant-alege,

Un sclav ii umple cupa din mana sacrilege;

BELSAZAR o ridica si pana-n fund o soarbe;

Si hohota-n desfraul maniei sale oarbe;

IEHOVAH,nu mi-e teama de tronul tau,nemerni;

In BABILON,BELSAZAR e rege-atot puternic!

Deabia rostise insa cuvantul plin de faima,

Cuprins a fost BELSAZAR de-o nenteleasa spaima

Ingrozitorul hohot a inghetat in sala,

Si-n urma lui se face tacere mormantala

Si uite!...uite-acolo! pe zidul alb deodata

Rasare ca o mana,o mana minunata.

Si scrie,scrie,in groaznica tacere,

Cu litere de para pe zidul alb,- si piere...

BELSAZAR vede totul cu mintea aiurita,

Pe-obrajii lui cei palizi sta groaza-ntiparita

A sclavilor cohorta a-ncremenit de frica

Nici un cuvant nu scoate,nici ochii nu ridica...

Venira mai la urma,dar in zadar cercara

Sa talmaceasca rostul acelui scris de para

Dar sclvii-n razvratire atunci au tabarat

Si peste noapte fuse BELSAZAR  omorat

                                    =HEINE=

ACOLO

 Tu,singura si-albastra

Ratacitoare-n infinit-n infinit,

La ce ma chemi necontenit

Acolo-n coltul de fereastra,

Sa te ador inmarmurit?...

Si spune-mi ce-nrudita vraja

Si ce indepartat mister

Ma face pururi sa te cer

Deasupra capului de straja,

Stea singuratica pe cer

 =ST.O.IOSIF=

EA VA VENI

 

Ea va veni Întâi a fost pe vreme rea, Era noros şi vânt bătea Şi, desigur, ploua; (Ea va veni, ea va veni) Asfaltul ud era lucios Şi-n el se reflecta, frumos, Imaginea ta. (Ea va veni, ea va veni) Cred c-ai aşteptat destul, Ea va veni, ea va veni! A doua oară s-a-ntâmplat Pe timp frumos, dar ce folos! Tot în zadar... (Ea va veni, ea va veni) Mult mai târziu, la telefon, Ai auzit-o, dar ce ton Şi ce vocabular!... (Ea va veni, ea va veni) Cred c-ai aşteptat destul, Ea va veni, ea va veni! A treia oară a venit, Dar chiar atunci erai grăbit, Dacă ai fi putut şti!... (Ea va veni, ea va veni) Acuma stai şi-aştepţi din nou Venirea ei, ca un cadou Pentru tine ar fi... (Ea va veni, ea va veni) Cred c-ai aşteptat destul, Ea va veni, ea va veni!        =

Alexandru Andrieş=

BUNA SEARA,IUBITO

 Bună seara, iubito

Bună seara, iubito, te aştept ca din cer
Să-mi aduci continente de palid mister
Cu acest tren personal şi stingher
Bună seara, iubito, te aştept ca din cer.

Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte
Că puţine mai sunt pe pamânt lucruri sfinte
Că intră iubiri prematur în morminte
Bună seara, iubito, pot să-ţi spun prin cuvinte.

Bună seara, iubito, sunt destui care vor
Să pună la uşa iubirii noastre zăvor,
Să pună lacăt cuvântului dor,
Bună seara iubito, sunt destui care vor.

Bună seara, iubito, te aştept ca şi când
Numai dragostea noastră ar fi pe pământ
Mai presus de căderi, de măriri, de cuvânt
Bună seara, iubito, te aştept ca şi când.

                    =LUCIAN AVRAMESCU=

NICIODATA, IUBITO

 Niciodată, iubito

niciodata, iubito, n-am sa merg fara tine
esti prezenta in sangele meu galopand
te simt ca pe-o bautura in vine
cutit ce-mi taie sfoara unui gand

niciodata, iubito, n-am sa ador altceva
decat sanii tai mici far-a bluzei perdea
leganarea soldurilor tale fierbinti
ce scoate pe Corso
vanzatorii din minti

niciodata, iubito, n-am sa umblu hai-hui
in palma mereu imi vei sta ca un cui
rastignit in aceasta ravnita dulceata
ce tine o viata

in cosmos trimis sa comand escadrile
sa cuceresc un meteorit
din alta cale lactee
stapungand in iures norii atomici
vei fi, dintre stele,
singura ravnita femeie

si-n moarte de-ar fi sa cobor fara lift
sa umblu
prin ale iadului odai cu metroul
tot la tine iubito m-as gandi
admirandu-ti, in zmoala,
trusoul

      =LUCIAN AVRAMESCU=

NUMAI A MEA

 Eu te priveam în ochi cu-atâta disperare

iar tu mă alinai și îți cereai iertare.

Târziu ne-am întâlnit, dar nu mai are sens,
acum doar ne-am găsit și nu avem de-ales.

Nu îți mai cere scuze, hai, vino mai aproape,
sărută-mă pe buze și să uitam de toate.

Doar scoate-ți verigheta, ascunde-o undeva,
prefă-te-n seara asta că ești numai a mea.

Cuprinde-mă la piept, așa, pân-dimineață,
sărută-mă încet pe buze și pe față.

Nu vreau să știu nimic, nimic nu mai contează
și ce-ai putea să-mi zici nu mă înteresează.

Eu știu precis că mine, când ne vom întâlni,
te vei feri de mine și eu mă voi feri.

Nu trebuie cuvinte, cuvintele rânesc,
de mă gândesc la toate, precis că-nnebunesc.

Prea multe să vorbim, nu ar avea folos,
putem să ne iubim, iar restu-i de prisos.

= Constantin Sandic=

DE-A BIA PLECASESI

 

De-abia plecaseşi De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.  Teurmăream de-a lungul molatecii poteci, Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi. Nu te-ai uitat o dată înapoi! Ţi-as fi făcut un semn, după plecare, Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare? Voiam să pleci, voiam şi să rămâi. Ai ascultat de gândul ce-l dintâi. Nu te oprise gândul fără glas. De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?                      =Tudor Arghezi=

DRAGOSTEA

 

Cu ea si maine-oi hoinari sub soare,
Vom fi noi doi, zburdalnici ori cuminti
Dar ma mai multumesc si astazi oare
Doar sarutari si-mbratisari fierbinti?

Ades, in loc sa cugete, ea rade,
Saruturile-nabusesc idei,
Totusi iubesc, inca iubesc frenetic,
Faptura ei si mersul lin al ei.
De maine, rasuci-voi tot ce-a fost —
Iubirea va lua drum nou, ori piere.
Sunt sigur, ea ma va privi ciudat
Si lacrama-va, poate, in tacere.
Ii va fi greu. Si mie-mi va fi greu.
Voi indura, gandind ce-o sa urmeze.
Cand urci pe munte, truda ti-o infrangi
Visand la piscuri, nalte metereze.
Schimb curgerea acum in plan intens:
Geografia timpului e-n fata.
Epoca mea e-aici: campii si munti,
Diversitate vasta si mareata.
Sunt mii de rauri, unele curg drept,
Iar altele pe cai ocolitoare,
Si totusi toate se indreapta-acum
Spre marea mare, purificatoare.
Totu-mi parea intai invalmasit.
Mergeam — dar unde, nu-mi pasase mie.
Stiam ca-s tanar, ca iubesc adanc
Tovarasii de munca si mandrie,
Nu cunosteam primejdiile mari

Si poate de aceea n-aveam teama 

Fr umos mai e sa zbori! Dar ce fr umos
E-atunci cand zbori spre steaua ce te cheama!
Trecand prin timp, il insemnam sub pas —
Asa il reprimeste universul.
Dar insusi timpul, cand prin el pasim,
Ne schimba tainic inima si mersul.
Nu batranetea,-n urma alergand,
Spre moarte pasul cearca sa ni-l poarte,
Ci doar maturitatea creste-n noi
Si ne maturizam pana la moarte.
Din epoca, din zborul ei si-al meu,
Uzina e o parte, o ar tera.
Nu fierbe-n doar fier si minereu,
Ci seve ce hranesc aceasta era.
Pulsatiile ei se pot simti
Pana si-n iarba fasaind sub coaste —
Cu ele-amestecate se aud
Pulsatiile noastre furtunoase.

              =Nicolae Labis=

POEZIE [Adevar si minciuna]

 

Adevăr şi minciună

Demult, în Antichitate,
Circula o vorbă dragă,
"În vin este adevărul",
Fiindcă limba ți-o dezleagă.

Totuși, mie mi se pare
Că-i o chestie ciudată,
Că un adevăr te doare,
Dar minciuna, niciodată.

Oare cum o fi mai bine,
Cine ar putea să spună,
Să rostim doar adevărul
Sau mai merge și-o minciună?

Însă cred că nu e cazul
De-așa mare tevatură,
Rezolvarea este simplă,
Să bem vin, dar... cu măsură.

     =OCTAVIAN COCOS=