Opriti aceasta frunza

 Atunci cand cade frunza pornita sa rastoarne

Intreaga roata a lumii si fiecare pom

O simt ca mi se rupe din sange si din carne

Si mi se face mila de lume si de om

                           =2=

SI mi se face mila de mine si de tine

Si frunza care cade ma-nnebuneste iar

Si-apoi de-atatea lacrimi imi e putin mai bine

Si mi se desfrunzeste pe trup un calendar

                             =3=

Si nu se mai intampla nimic din cele sfinte

doar frunza care cade inj dulce hodoronc

Si nu mai am putere si nu mai am cuvinte

Si fiecare fibra rasuna ca un gong

                             =4=

Opriti pe creanga frunza,destul cu-atata toamna,

Destul cu-atata ceata si oameni neciteti

Opriti aceasta frunza de foc ce ma condamna

Sa stiu masura trista a scurtei mele vieti

                    ADRIAN PAUNESCU=