2)Joacă ursul prin vecini(se zice pt.cele întâmplătoare,cand le vedem pe la vecini,le așteptăm să vie și pe la noi)
3)Joacă nuna prin tindă,de-i ajunge picerele în grindă(arată pofta cea mare de joc și veselie pt.tinerii căsătoriți)
4)Ziua bună multă vreme nu ține(adică norocirea,fericirea,binele la om)
5)Zi până nu-ți zic(se zice pt.cei ce apucă mai-nainte de ne mustrează,la câte trebuie noi pe ei să-i mustrăm)
Cu negurile somnoroase,
Și-amurgurile timpurii-
Vin diminețile urâte
Și nopțile posomorâte
Și lungi,și negre,și pustii.
Copacii,despuiați și jilavi
Și triști ca cerșetorii schilavi,
Gem biciuiți de vânt și ploi-
Podoaba lor de-odinioară
O zdreanță putredă-i ce zboară
Și-i tăvălită în noroi...
Veni-vor zilele senine,
Vor râde florile-n grădină
Sub arcul cerului senin...
Veni-vor toate iar,știu bine...
Ci eu,cu toamna care vine,
M-aș duce,ca să nu mai vin...
=St.O.Iosif=
Și alb ca albul de hermină,
Să râd ca florile-n lumină,
Să uit că ros e de vermină
Copacul vieții scuturat...
Mi-e dor de tine,cea de ieri,
Și iar visez că sânt cu tine...
Și-atât de bine și senin e
Cand visul vine să m-alinte
Cu dulci și line mângăieri...
Visez că zâmbetu-ți divin
În cale iarăși luminează-mi,
Că iar la pieptu-mi vii să-ți razămi
Căpșorul scump,și-adormi în pază-mi
Ca-n vremile ce nu mai vin...
Visez...dar visurile pier
Curănd,ca flori de brumă-atinse,
Iar visul meu din urmă stins e...
Cu brațe-ntinse-n gol și-nvinse,
Drag vis de ieri,în van te cer!
Și fără tine,viața mi-i
Deșartă ca un țărm de mare,
Pe care eu te chem din zare
Și caut des de se năzare
Vreun semn pe apele pustii...
Te chem și zi și noapte,dar
Tu nu-mi auzi în veci chemarea..
Și nu-i mai fioroasă marea
În zbuciumarea ei ca marea
Mea jale,chinul meu amar!
=St.O.Iosif=
2)În buze miere și-n inimă fiere(adică cugetul celui fățarnic și viclean)
3)Înțeleptul făgăduiește și nebunul trage nădejde(se zice pt.cei ce nădăjduiesc în zadar la făgăduieli)
4)Vai de mine, ce să fac? Bărbat n-am și copii fac(Se zice pt.cei ce se prefac că făr-de voia lor urmează cele rele)
5)Vasul vechi mai mult ține(se zice spre mângâierea celor bătrâni)
2)Ți-ai dat în petic,ca țiganul(adică ai ieșit din rânduială,n-ai pazit buna orânduială)
3)ȘI-a nemeritat coasa gresia(adică s-a potrivit la năravuri,cum o muiere rea când dă piste un bărbat mai rău)
4)Și-a încălecat iarăși măgarul(adică ș-a dobăndit iarăși ceea ce a pierdut,cum locul,slujba ce pierduse)
5)Dă masanaua pe un poponeț(adică dă mai bun și ia mai prost)
2)Dohtore,vindecă mai întâi pe tine,apoi pe mine(se zice pt. cei ce pe alții povățuiesc și ei mai rău greșesc)
3)După ploaie,așteaptă senin( adică după rău bine)
4)Dă două jumătați pe una întreagă(adică mai bine un lucru mai mare decăt multe și mici)
5)Dragostea nicicum s-o lași să se înece în mărăcini(adică pururea s-o păzești curată)
și nu te satura de suferința,
nu mai petrece zilele plangand,
că o să ai,de toate,trebuința.
Păstreaza ochii tăi impăratești
pentru durerea care o să vină,
nu te grăbi,iubito,să bocești
că,încă,avem dreptul la lumină.
Oricum,tot va veni o noapte rea,
e fără sens a o trăi din vreme,
nu-i bine să cobești,iubita mea,
căci lacrimile lacrimi știu să cheme.
Antrenamentul nu e necesar,
tristețea e o muzică spontană
și a o provoca e imprudent
pe drumul dintre rană și icoană.
Și totuși,nu ar trebui să știi
această veste dintre rău și bine
că te iubesc de noapte și de zi,
și-n somn,și-n moarte,nu pot fără tine.
Așa că lasă nopțile din gând
și nu râvni un vesel loc în turmă,
nu cheltui tristețea prea curând,
păstreaz-o pentru clipa mea din urmă
=ADRIAN PĂUNESCU=
4:13 PM PROVERBE 1]Ce are de-a face orbul cu oglinda? 2]Orbului nu-i trebuie nici pictura,nici culoare,nici oglinda sau figura 3]Ce e ama...
