și nu te satura de suferința,
nu mai petrece zilele plangand,
că o să ai,de toate,trebuința.
Păstreaza ochii tăi impăratești
pentru durerea care o să vină,
nu te grăbi,iubito,să bocești
că,încă,avem dreptul la lumină.
Oricum,tot va veni o noapte rea,
e fără sens a o trăi din vreme,
nu-i bine să cobești,iubita mea,
căci lacrimile lacrimi știu să cheme.
Antrenamentul nu e necesar,
tristețea e o muzică spontană
și a o provoca e imprudent
pe drumul dintre rană și icoană.
Și totuși,nu ar trebui să știi
această veste dintre rău și bine
că te iubesc de noapte și de zi,
și-n somn,și-n moarte,nu pot fără tine.
Așa că lasă nopțile din gând
și nu râvni un vesel loc în turmă,
nu cheltui tristețea prea curând,
păstreaz-o pentru clipa mea din urmă
=ADRIAN PĂUNESCU=
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu