Mergeam prin zapada infrigurat
cand deodata am auzit-o strigandu-ma dinapoia mea;
,,ia-ma cu tine,ia-ma cu tine,ea m-a rugat,
cele doua picioare din spate
in lat greu imi sunt ferecate
ia-ma cu tine,ia-ma cu tine,mi-a zis
Mergeam infrigurat si nici ca-mi pasa,
vulpea argintie din lat spre mine se lungea,
,,ia-ma cu tine,ia-ma cu tine,,mi se ruga,
mie nici ca-mi pasa,
infrigurat prin zapada mergeam,
fara de suflet in mine si fara de ram,
se albea argintiu spre dimineata,
vulpea prinsa in lat se lungea ca o franghie in spatele meu
incepuse sa ninga,dar tot o mai auzeam
cum ma ruga s-o iau cu mine
Mergeam infrigurat prin zapada si ma ningea,
vulpea argintie in spatele meu se lungea,
ca o raza a frigului se facea,
,,ia-ma cu tine,ia-ma cu tine,scancea,
cat un orizont de lunga si de curbata se facuse ea,
vulpea argintie cu picioarele de pe urma in lat,
ca o raza rece a fulgilor de nea,
din urma ma ajungea si nu ma ajungea
,,ia-ma cu tine,ia-ma cu tine,ia-ma cu tine,,
Ma infrigurasem de tot si mergeam prin zapada
si ningea atat de des
incat de vedere nu mai aveam nevointa
=NICHITA STANESCU=
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu